Platforma farmaceutică pentru inovare. Susținerea unei sănătăți mai bune pentru pacienții din întreaga lume
Progresele globale în abordarea nevoilor de sănătate ale populației nu au fost spectaculoase în ultimul secol, consideră Raymond V. Gilmartin, președinte în anii 2000 al Federației Internaționale a Asociațiilor Producătorilor de Farmaceutice . Mulți factori au contribuit la această îmbunătățire, dar unul a fost deosebit de critic: progresele tehnologiilor medicale din sectorul privat. Noile medicamente, vaccinurile și instrumentele medicale au revoluționat practica medicală, făcând vindecabile sau tratabile multe maladii fatale și îmbunătățind în mod semnificativ calitatea vieții în rândul pacienților care suferă de boli cronice. Inovarea în domeniul farmaceutic se află în centrul acestui progres.
Acest raport al Federației Internaționale a Asociațiilor Producătorilor de Farmaceutice intitulat „Platforma de inovare farmaceutică: susținerea unei sănătăți mai bune la nivel mondial” oferă o investigație aprofundată a naturii complexe a procesului de inovare medicală. Resursele, know-how-ul și abilitățile trebuie să fie mobilizate și gestionate eficient într-un mediu cu risc ridicat, pe o perioadă lungă de timp, pentru a obține un medicament inovator nou. Noi medicamente sunt necesare în mod dramatic pentru a răspunde nevoilor în creștere și așteptărilor pacienților din fiecare țară din lume.
Industria farmaceutică bazată pe cercetare are o experiență dovedită în a aduce produse inovatoare pacienților – cele mai multe medicamente și vaccinuri din istoria medicinei moderne, care au revoluționat sănătatea publică la nivel mondial, au ieșit din eforturile creative și persistente ale acestei industrii. Cu toate acestea, succesul inovării farmaceutice este determinat, în mare parte, de o combinație de diferite politici și reglementări publice. Acest raport descrie mediul critic – Platforma de inovare farmaceutică – în care operează companiile farmaceutice și modul în care are o influență semnificativă asupra capacității lor de a răspunde nevoilor de sănătate publică și de a aduce noi medicamente pentru pacienții din întreaga lume. O înțelegere în cunoștință de cauză a Platformei pentru inovare farmaceutică în rândul factorilor de decizie și a părților interesate din domeniul sănătății publice, va contribui la formularea unor politici adecvate care să sprijine și să susțină inovarea farmaceutică, asigurând astfel contribuția continuă la îmbunătățirea sănătății populației la nivel mondial.
Inovarea in industria ospitalitatii si a turismului
Inovatiile din industria turismului si a ospitalitatii urmeaza o traiectorie diferita a modurilor de inovare a serviciilor, fata de inovarea produselor (Gremyr et al., 2014). Astfel de inovatii au sporit eficienta operationala si au creat o valoare mai mare pentru clienti (Sorescu et al., 2011). Ca urmare a inovarii continue, firmele de profil au imbunatatit calitatea serviciilor oferite si au oferit turistilor o experienta mai personalizata. Exemple sunt apartamentele de lux din aeronavele A380, excursiile in orasele din realitatea augumentata, turismul inteligent, modificarea canalelor de distributie modificate si facilitatile de constructie prietenoase cu mediul.
Un important model de afaceri in curs de dezvoltare este generat de economia de impartire (sharing) sau colaborare care a schimbat si mai mult peisajul ospitalitatii si al turismului. Ideea din spatele economiei de impartire este utilizarea resurselor personale neutilizate, cum ar fi de exemplu dormitoarele de rezerva. Acest nou model de afaceri a inregistrat un succes foarte mare. De exemplu, Airbnb care se afla in afaceri de mai putin de un deceniu, fara a avea o singura camera de inchiriat, a servit peste 30 de milioane de clienti si a fost evaluata la aproximativ 24 de miliarde de dolari, pozitionandu-l in fata hotelurilor Marriott si rivalilor precum Expedia si Priceline (Winkler si MacMillan, 2015).
Colaborarile inovatoare intre marcile care opereaza in diferite industrii modeleaza, de asemenea, industria ospitalitatii si turismului. De exemplu, Marriott a incheiat un parteneriat cu IKEA pentru a crea marca Moxy, o retea de hoteluri de trei stele care-I vizeaza pe turistii care nu doresc sa petreaca atat de mult intr-un hotel de cinci stele, dar nu le place nici stilul hotelurilor mai putin costisitoare. Cum au sporit inovarile eficienta operationala si cum au creat o valoare mai mare pentru clienti, organizatiile care functioneaza in industria ospitalitatii si a turismului aflati din articolul de mai jos.
Viitorul inovarii pentru industria alimentara si a bauturilor
In timp ce companiile de alimentatie si cele de bauturi sunt inovatori cu experienta, industria insasi se confrunta cu provocari considerabile privind consumatorii, siguranta alimentara si reglementarile. Progresele in domeniul stiintei si tehnologiei alimentelor, atat in cadrul sectorului cat si in afara acestuia, prezinta oportunitati interesante, dar este nevoie de o schimbare treptata in inovatie, daca companiile vor prospera.
Oricine este nou in domeniul inovarii poate invata mai mult decat cateva lectii din industria alimentara si a bauturilor. Industria stie sa inoveze. Ea este activa, obtinand produse la raft intr-un timp mult mai scurt decat alte industrii, care pot fi impiedicate de procesele de produs si reglementarea sectorului. Exista un risc relativ mic in a incerca o noua aroma sau o versiune a unui produs. Pentru comerciantii cu amanuntul care vand produse de marca proprie, exista un risc mai scazut – acestia pot testa produsul in magazin si daca vanzarile sunt slabe, atunci pot elimina produsul din raft. Ce au de pierdut?
Modul in care industria alimentara si a bauturilor inoveaza trebuie sa se schimbe, sustin specialistii in domeniu. In timp ce companiile risca sa introduca un nou gust pe raft, inovatia la scara mai larga nu poate fi lasata la intamplare. Nu a fost niciodata mai important ca firmele in domeniu sa profite la maximum de procesul de inovare si sa creeze conditiile potrivite pentru ca inovarea sa functioneze. Procesul de inovare poate fi compromis de conflictele dintre departamentele companiei generate de discutiile despre imbunatatiri ale produselor existente sau de dezvoltarea noului produs, situatii care insa necesita atat inspiratie, cat si procese foarte diferite. Cum se inoveaza in industria alimentara si a bauturilor, cum se pot gestiona intreruperile, problemele dintre departamentele de reglementare si departamentele de inovare, aflati din materialul urmator.
Cercetarea si inovarea, strategice in dezvoltarea biotehnologiei marine
Utilizarea durabila a bioresurselor marine in moduri care sa creeze noi piete, sa genereze venituri si sa creasca ocuparea fortei de munca se inscriu in strategia de dezvoltare a domeniul biotehnologiei marine. Acest sector are prevazut un viitor optimist daca ne raportam la viitoarele cercetari si inovari prevazute in foaia de parcurs elaborata de Biotehnologia Marina (ERA-MBT), institutia care finanteaza cel de-al saptelea program-cadru pentru cercetare si dezvoltare tehnologica. Obiectivul ERA-MBT este de a sprijini dezvoltarea cercetarii si inovarii in domeniul biotehnologiei marine, care sa permita cresterea acesteia intr-o retea auto-sustinuta de intreprinderi.
Explorarea potentialului biodiversitatii marine a crescut, indicand faptul ca este o sursa bogata de compusi naturali noi. Unii dintre acesti compusi sunt deja utilizati in produsele alimentare, cosmetice, agricole, chimice si farmaceutice, dar diversitatea lor nu a fost complet caracterizata si utilizata. Exista oportunitati suplimentare pentru utilizarea bioresurselor oceanice pe pietele enzimelor industriale, alimentelor, cosmeticelor, biomaterialelor, bioprocesarii si dispozitivelor medicale. Foaia de parcurs pentru cercetare si inovare ERA-MBT subliniaza ca cercetarea si inovarea reprezinta o provocare stiintifica, tehnologica, economica si societala si, in acest scop, stabileste o agenda de cercetare si inovare in domeniul biotehnologiei marine pana in 2030. Sunt identificate cinci domenii tematice din care primele trei permit explorarea mediului marin, sprijinirea productiei si prelucrarii biomasei si contribuirea la inovarea si diferentierea produselor. Celelalte doua domenii tematice: sprijinirea si stimularea politicilor, furnizarea de tehnologii si infrastructuri generatoare, ofera fundatia esentiala pentru sustinerea cresterii in bioeconomie.
Strategia UE privind „cresterea albastra” incorporeaza biotehnologia marina in Strategia privind bioeconomia in Europa, recunoscand rolul sau de a contribui la indeplinirea provocarilor societale si a altor provocari cu care se confrunta Europa.
Mai multe despre cercetarea si inovarea in domeniul biotehnologiei marine aflati din urmatorul material.
Inovarea si cresterea justificata pentru strategiile de inovare in Europa
Capacitatea de a inova si de a aduce inovarea cu succes pe piata este si va fi, fara indoiala, un factor determinant, crucial, al competitivitatii globale a natiunilor, in urmatoarea perioada. Exista o constientizare crescanda in randul responsabililor politici ca activitatea inovatoare este principalul motor al progresului economic si al bunastarii, precum si un factor potential in abordarea provocarilor globale in domenii precum mediul si sanatatea. Nu numai ca inovarea s-a mutat in centrul procesului de elaborare a politicilor economice, dar exista o constatare ca este necesara o abordare coordonata, coerenta, o „intreaga guvernare”. Multe tari membre ale OCDE (Organizatia de Cooperare Economica si Dezvoltare) au adoptat foi de parcurs nationale strategice pentru a incuraja inovarea si pentru a spori impactul sau economic. Chiar si tarile care s-au abtinut in general de la politica industriala activa in ultimii ani cauta acum noi modalitati de imbunatatire a mediului pentru inovare pentru a stimula productivitatea si cresterea economica. Statele Unite, de exemplu, au prezentat strategia ”Innovate America” din 2005, iar ”Agenda de la Lisabona” a UE, initiata in 2000, a fost actualizata si consolidata.
In plus fata de progresele rapide ale descoperirilor stiintifice si ale cercetarii stiintifice in tehnologii cu scop general, cum ar fi TIC si biotehnologia, ritmul accelerat al inovarii este condus de globalizare.
Turismul verde – noua directie pentru dezvoltarea turismului
Cererea tot mai mare de calatorii moderne, turismul si vizitatorii nu pot fi neglijati ca fiind unul dintre factorii incalzirii globale. Agentiile de turism au responsabilitatea si obligatia de a promova si de a practica calatoriile ecologice, verzi, cu emisii reduse de carbon. Cresterea gradului de constientizare ecologica, subliniind politica actuala a emisilor scazute de carbon, indica faptul ca turismul ecologic va fi noua directie pentru dezvoltarea viitoare a turismului. In toate aspectele procesului turistic, „turismul verde” include turisti, hoteluri, atractii, manageri de turism, agentii de voiaj, operatori de turism si ghizii turistici. Acest turism verde va proteja mediul prin activitati de consum ecologic, pentru a obtine responsabilitatea sociala, dezvoltarea economica si sustenabilitatea ecologica.
In acest articol, conceptul de turism verde este redat prin povesti de success, care ofera o imagine asupra gestionarii pietei turismului ecologic precum si tendintele in domeniu.
Resursele umane, un motor de inovare organizationala. O oportunitate unica
Departamentul de resurse umane al unei intreprinderi dezvolta si sustine tipul de transformare a culturii organizationale necesare pentru ca o companie sa isi atinga obiectivele de inovare. Studiile arata ca cele mai reusite strategii de inovare corporatista sunt cele care se concentreaza preponderent asupra oamenilor si a capitalului uman. Acestea includ gasirea, angajarea si stimularea talentelor-cheie pentru inovare, crearea unei culturi a inovarii prin promovarea si recompensarea antreprenoriatului, asumarea de riscuri si dezvoltarea competentelor de inovare pentru toti angajatii.
Rolul departamentului de resurse umane in designul organizational al unei firme ofera un imens potential pentru a permite inovarea. In mod specific, designul organizational poate fi folosit pentru a facilita schimbul mai usor al ideilor angajatilor dincolo de granite si functii. Astfel, departamentul de resurse umane ofera companiei o oportunitate unica de a fi un factor cheie al agendei inovarii, oferind un avantaj competitiv durabil si devenind un adevarat partener strategic. Mai jos sunt prezentate cateva activitati pe care practicienii din domeniul resurselor umane le folosesc pentru a incorpore inovatia in ADN-ul organizatiei lor.
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectiv specific 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc, de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlul proiectului: TISA – Training-Inovare-Specializare-Adaptabilitate pentru întreprinderile din regiunile Vest și Nord Vest – POCU/227/3/8/118031
A4.6 : Centru de Resurse
Domeniu : Inovare Management de mediu
Tema de publicat : ÎNCĂLZIREA APEI POTABILE
SUBRATA CHANDRA Florida Centrul de energie solară Cape Canaveral, Florida
Programele și fondurile guvernamentale federale au fost direcționate către promovarea utilizării energiei solare pentru încălzirea și răcirea clădirilor și asigurarea apei calde menajere. Totuși, în mod surprinzător, activitatea industriei în ceea ce privește fabricarea și vânzarea de colectoare solare a fost în mare parte în încălzirea piscinei. Astfel, conform Departamentului de Energie al SUA (DOE) estimează activitatea națională a industriei solare în timpul primului.
În 6 luni din 1977, aproximativ 320.000 m2 de colectoare au fost utilizate pentru încălzirea piscinei, comparativ cu 65.000 m2 pentru apă caldă menajeră și 75.000 m2 pentru încălzirea spațiului și apă caldă menajeră.
În ciuda acestei activități majore a industriei în încălzirea piscinei, există puține informații disponibile despre această aplicare a energiei solare. Acest capitol este conceput pentru a oferi această asistență și este orientat în mod special către sisteme disponibile comercial. De la bazin încălzirea este o aplicație la temperaturi scăzute, majoritatea sistemelor disponibile comercial sunt fabricate din materiale plastice. Cu toate acestea, se estimează că materialele plastice disponibile în mod obișnuit vor dura doar 2 până la 4 ani la expunerea la combinații de căldură, substanțe chimice din apa de piscină și razele ultraviolete ale soarelui. Prin urmare, materialele plastice utilizate pentru încălzirea piscinei sunt fabricate din ABS (acrilonitril-butadienă stiren), iar inhibitorii ultraviolete, cum ar fi negrul de carbon sunt combinate cu ABS. În general, aceste panouri vor dura 12-15 ani [1].
În acest capitol se discută numeroși factori care afectează proiectarea, dimensionarea și performanța panourilor de încălzire a piscinei. Că cei mai mulți dintre acești factori se referă la inginerie sau fenomene naturale, există cel puțin doi care trebuie precizați înainte ca un inginer să poată proiecta sau dimensiona un sistem. Primul este temperatura dorită a piscinei, care variază de la un nivel minim acceptabil de 22,2 ° C (72 ° F) până la 40,5 ° C (105 ° F) pentru utilizare terapeutică. Pentru persoana obișnuită, de obicei, temperaturile cuprinse între 25,5 ° C (78 ° F) și 26,7 ° C (80 ° F) pentru primăvară și toamnă, și 24,4 ° C (76 ° F) pentru iarnă sunt de obicei considerate confortabile. În al doilea rând, în funcție de preferințele individului, temperatura piscinei sale neîncălzite va fi la un nivel selectat sau peste un anumit număr de zile în timpul verii – acest număr de zile definește sezonul său normal de înot. Odată ce acest lucru este remediat, ecuațiile prezentate dau ulterior o estimare a ariei panoului de colecție necesare pentru a oferi extensia dorită. Desigur, poate fi necesar să se facă un compromis între costul investiției și preferința temperaturii cuiva și prelungirea dorită a sezonului normal de înot.
SURSA EXTERNA
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectiv specific 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc, de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlul proiectului: TISA – Training-Inovare-Specializare-Adaptabilitate pentru întreprinderile din regiunile Vest și Nord Vest – POCU/227/3/8/118031
A4.6 : Centru de Resurse
Domeniu : Inovare in Constructii
Tema de publicat;CONSTRUIREA Si ÎNCĂLZIREA Spațiului: SISTEME ACTIVE
Abstract
Tehnologia de încălzire a spațiului cu energie solară s-a dezvoltat rapid în ultimii 5 ani. Fabricarea și instalarea de hardware construit din fabrică este o industrie de creștere determinată în principal de creșterea deficienței de combustibili fosili și de costurile ridicate ale acestora. Această creștere a industriei solare a necesitat dezvoltarea standardelor de sistem emise de agențiile guvernamentale americane [1, 2].
Deoarece radiațiile solare primite pe acoperișul unei reședințe în sezonul de încălzire sunt de mai multe ori necesarul de încălzire pe timp de iarnă, o parte substanțială a energiei nevoile pot fi satisfăcute de energia solară. Încălzirea în spațiu cu colectoare solare în care este încălzit un lichid pentru transport la un rezervor de stocare a apei calde este cel mai utilizat sistem. Totuși, colectarea solară folosind aerul ca fluid de transport până la depozitarea în stratul de stâncă devine importantă. Câteva mii de clădiri rezidențiale și comerciale din Statele Unite au primit unul dintre aceste două tipuri de sisteme de încălzire solară.
Cea mai mare parte a căldurii necesare într-o reședință trebuie să fie alimentată noaptea, din cauza temperaturilor ambiante mai scăzute, care de obicei predomină în acea perioadă. Durata orelor de noapte este, de asemenea, mai mare decât orele de soare în timpul iernii și nu există o încălzire solară directă prin ferestre și alte suprafețe. Prin urmare, este esențial, din motive practice și economice, ca căldura solară colectată în timpul zilei pentru uz rezidențial să fie stocată pentru livrare, după cum este necesar noaptea. Această generalizare s-ar putea să nu se aplice pentru anumite clădiri comerciale și industriale, unde nu există o ocupație pe timp de noapte, când temperaturile interioare mai scăzute pot fi acceptate.
O primă considerație în utilizarea mai multor componente în încălzirea clădirilor este integrarea lor într-un sistem funcțional. Prin urmare, este un scop al acestui capitol de a arăta cum aceste componente pot fi combinate eficient și economic cu celelalte elemente dintr-un sistem de încălzire a spațiului.
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectiv specific 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc, de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlul proiectului: TISA – Training-Inovare-Specializare-Adaptabilitate pentru întreprinderile din regiunile Vest și Nord Vest – POCU/227/3/8/118031
A4.6 : Centru de Resurse
Domeniu : Inovare in Constructii
Tema de publicat : CALITATE DE PROCES INDUSTRIAL
Căldura procesului industrial reprezintă o piață potențială mare pentru sistemele de colectoare solare termice, cu toate acestea nu a primit o mare atenție din partea industriei solare și nici a guvernului. După cum se arată în diagrama fluxurilor de energie din SUA din Fig. 36.1, aproximativ 40 la sută din consumul total de energie din SUA este contabilizat de sectorul industrial. Aproximativ 60 la sută din consumul de energie industrială se referă la producerea căldurii de proces, fie în SUA sub formă de abur sau căldură directă.
Căldura procesului industrial este utilizată pe un spectru larg de temperaturi, de la încălzire
apă la 50 ° C pentru alimente și se pot spăla pentru a furniza căldură directă de 1000 ° C pentru prelucrarea metalelor, a sticlei și a ceramicii, aproape o jumătate din căldura procesului este utilizată la temperaturi sub 175 ° C (350 ° F). În acest interval de temperatură scăzută până la medie, colectoarele cu plăci plane, concentratoarele care nu depășesc și concentratoarele parabolice cu o singură axă, sau poate combinații ale acestor tipuri de colector, ar trebui să fie adecvate ideal pentru a furniza aer solar, apă sau abur.
Există unele diferențe semnificative între un sistem rezidențial de încălzire a spațiului solar și un sistem de încălzire cu proces solar industrial. De exemplu, luați în considerare problema întreținerii sistemului.
Proprietarul obișnuit instalează un încălzitor de apă convențional sau un cuptor pe gaz, cu așteptarea că acesta va fi în esență fără întreținere pentru cel puțin 5
la 10 ani. Pe de altă parte, managerul fabricii industriale are un personal de întreținere cu normă întreagă a cărui misiune este să mențină instalația funcționând la un nivel de vârf. Aceste persoane sunt familiare cu sisteme structurale și de instalații sanitare și sunt capabile să facă ajustări și să schimbe componentele ori de câte ori este necesar. O atenție de întreținere zilnică ar putea fi acordată unui sistem solar, iar acest lucru ar putea face sistemele mai simple și mai puțin costisitoare mai atractive.
SURSA EXTERNA
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectiv specific 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc, de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlul proiectului: TISA – Training-Inovare-Specializare-Adaptabilitate pentru întreprinderile din regiunile Vest și Nord Vest – POCU/227/3/8/118031
A4.6 : Centru de Resurse
Domeniu : Inovare in Energie si Management de Mediu
Tema de publicat : GENERAREA ENERGIEI ELECTRICE: FOTOVOLTAICELE
Abstract
În ultimii ani, generarea de energie fotovoltaică (PV) a primit o atenție considerabilă ca una dintre cele mai promițătoare alternative de energie. Motivele acestui interes în creștere constau în conversia directă a energiei solare în energie solară în energie electrică, natura nepoluantă a procesului de conversie a PV și nedependența PV de combustibilii fosili și nucleari.
Până în prezent, utilizarea pe scară largă a producției de fotovoltaice a fost împiedicată de factori economici. Până acum, costul scăzut al surselor de energie convenționale a evitat dezvoltarea unei tehnologii fotovoltaice cu bază largă. În prezent, generarea fotovoltaică poate fi justificată numai pentru situații speciale, în mare parte pentru site-uri la distanță, unde liniile de utilitate sau alte mijloace convenționale de furnizare a energiei pot fi costisitoare prohibitiv. Procesele de producție relativ nemecanizate folosite până în prezent exacerbează competitivul slab poziția sistemelor fotovoltaice. Producătorii au fost reticenți să investească în procese mai sofisticate în fața unei piețe incerte.
SURSA EXTERNA
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectiv specific 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc, de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlul proiectului: TISA – Training-Inovare-Specializare-Adaptabilitate pentru întreprinderile din regiunile Vest și Nord Vest – POCU/227/3/8/118031
A4.6 : Centru de Resurse
Domeniu : Inovare Energie si Management de mediu
Tema de publicat : PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE: fenomene ale naturii.
ABSTRACT
Vânturile, valurile și mareele sunt de interes astăzi ca posibile surse de energie viitoare, în primul rând datorită caracterului lor inaccesibil și aspectului favorabil al mediului, în comparație cu tehnologiile energetice existente în prezent. Avantajul mediului, deși important, nu este decisiv; dacă nu s-ar fi crezut pe larg că aprovizionarea cu petrol și gaze se va epuiza substanțial în secolul actual, interesul pentru aceste fenomene ale naturii vânt, valuri și maree ar fi mult mai mic decât în prezent.
Studii care compară costul energiei care ar putea fi (poate) obținut din viitoarele instalații eoliene, de val sau de maree cu costul energiei din combustibilul fosil de astăzi și sursele de uraniu prezintă o mare variație și adesea au dificultăți în a justifica viabilitatea economică imediată a surselor regenerabile.
Dacă, cu toate acestea, resursele de petrol și gaz din lume devin de fapt progresiv și substanțial epuizate în următorii 25 de ani, creșteri de prețuri și deficiențe vor avea loc și punerea în aplicare a alternativelor neeconomice în prezent vor avea loc pe scară largă. Acest capitol este o trecere în revistă a stării actuale a cunoștințelor și a experienței legate de energie a vântului, a valurilor și a mareei și prezintă o estimare a mărimii, din punct de vedere energetic, a unei posibile utilizări viitoare.
SURSA EXTERNA
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectiv specific 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc, de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlul proiectului: TISA – Training-Inovare-Specializare-Adaptabilitate pentru întreprinderile din regiunile Vest și Nord Vest – POCU/227/3/8/118031
A4.6 : Centru de Resurse
Domeniu : Inovare Energie si management de mediu
Tema de publicat : PROGRAME DE COMPUTER DE SIMULARE SOLARĂ
ABSTRACT
Programele de simulare computer pot fi instrumente extrem de utile în proiectarea și analiza sistemelor fizice. Un proiectant sau un analist poate determina foarte rapid, la costuri relativ scăzute, efectele diferitelor modificări ale parametrilor asupra performanței unui sistem dat cu ajutorul unui model de simulare de calculator valabil. Mai multe modele de simulare computerizate au fost dezvoltate pentru proiectarea și analiza sistemelor de încălzire și / sau răcire solare, având în vedere obiectivul menționat mai sus.
In acest articol se va aborda, discuta despre cele cinci dintre programele care au fost dezvoltate și utilizate destul de pe larg în proiectarea și analiza sistemelor de încălzire și răcire solare. Dintre aceste cinci programe, două sunt utilizate în principal ca instrumente de analiză, iar restul de trei sunt utilizate în principal ca instrumente de proiectare. Aceste cinci programe sunt programele TRNSYS, SIMSHAC, FCHART, SOLCOST și Ariile relative.
SURSA EXTERNA
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectiv specific 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc, de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlul proiectului: TISA – Training-Inovare-Specializare-Adaptabilitate pentru întreprinderile din regiunile Vest și Nord Vest – POCU/227/3/8/118031
A4.6 : Centru de Resurse
Domeniu : Inovare in Constructii si Energie
Tema de publicat : METODE PENTRU MĂSURAREA SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE A SPATIULUI SOLAR ACTIV
ABSTRACT
Dimensiunea optimă a colectorului pentru un sistem de încălzire a spațiului solar într-o locație geografică dată și pentru caracteristicile de încărcare date depinde de factorii economici. Pentru a determina costul viitor al combustibilului economisit de sistemul solar, trebuie verificată performanța sistemului, din punct de vedere al fracției încărcăturii solare (contribuția solară).
După cum se va putea observa in continuarea studiului, rezultatele simulărilor computerizate pe oră pot fi generate prin corelații de performanță de furnizare a căldurii. Aceste corelații pot fi apoi utilizate pentru a dezvolta metode simplificate de proiectare și dimensionare care nu necesită utilizarea unui computer [1-9]. Cea mai cuprinzătoare dintre aceste metode de dimensionare simplificate este metoda grafică descrisă în capitolul precedent și în ref. 1.
Majoritatea metodelor utilizate sunt însă dezvoltate pentru clădirile rezidențiale și nu iau în considerare în mod explicit variația temperaturii apei proiectate, ceea ce reprezintă un parametru semnificativ în sistemele comerciale de încălzire a spațiului pentru clădiri. Un program de simulare pe oră, dezvoltat de laboratorul științific Los Alamos (LASL) [10]
SURSA EXTERNA
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectiv specific 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc, de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlul proiectului: TISA – Training-Inovare-Specializare-Adaptabilitate pentru întreprinderile din regiunile Vest și Nord Vest – POCU/227/3/8/118031
A4.6 : Centru de Resurse
Domeniu : Inovare in Constructii si Energie
Tema de publicat : RĂCIREA SOLARĂ A CLĂDIRILOR
ABSTRACT
Răcirea solară a clădirilor este o idee atractivă. Răcirea este esențială pentru condiționarea spațiului în climatul de sud al Statelor Unite și în clădirile comerciale sau instituționale în climele mai reci. Răcirirea solară la încălzire poate îmbunătăți economia procesului combinat mai mult decât decât încălzirea. Este, de asemenea, posibil ca unele din aceleași idei de bază care sunt utilizate în climatizarea solară să fie extinse la refrigerarea solară pentru conservarea alimentelor. Astfel, beneficiile sunt substanțiale dacă se poate dezvolta aer condiționat solar.
În acest articol discutăm în detaliu principiile din spatele fiecăreia dintre cele trei metode de climatizare solară.
Acestea sunt răcirea cu absorbție solară; sisteme solare-mecanice; și sisteme solare, care nu sunt acționate de solar, dar care utilizează unele componente ale sistemului de încălzire solară pentru răcire. În cadrul celor trei clase există numeroase variații, de exemplu, folosind cicluri continue sau intermitente, stocare a energiei din partea caldă sau rece, diverse strategii de control, diverse intervale de temperatură de funcționare și astfel diferite colectoare etc.
Pentru fiecare metodă, indicăm natura de bază a procesul, se vor analiza unele dintre principalele lucrări recente publicate și se va nota ceea ce considerăm a fi domenii importante de dezvoltare care pot face procesele reușite din punct de vedere tehnic și practic din punct de vedere economic. Multe dintre referințele importante din fiecare dintre cele trei clase de procese sunt citate.
Viitorul multor metode posibile va depinde de evoluțiile care au loc dincolo de procesul de răcire. Limitările temperaturii de funcționare a colectoarelor limitează clar ceea ce se poate aștepta la procesele de răcire solară. Deoarece temperaturile de funcționare ale colectorului sunt împinse în sus, depozitarea poate deveni o problemă critică.
SURSA EXTERNA
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectiv specific 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc, de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlul proiectului: TISA – Training-Inovare-Specializare-Adaptabilitate pentru întreprinderile din regiunile Vest și Nord Vest – POCU/227/3/8/118031
A4.6 : Centru de Resurse
Domeniu : Inovare in Energie si Management de mediu
Tema de publicat : Observatorul OASIS. Utilizarea la sol bazată pe absorbție solară Fourier Transform Infrared Spectroscopy în suburbiile Parisului (Cre Teil-France) …
ABSTRACT
Specroscopia de absorbție solară cu infraroșu transformat (Fourier transformed Fourier) la sol, a dus la o serie de progrese semnificative în înțelegerea atmosferei noastre, oferind informații despre distribuția verticală a diferitelor gaze utilizate anterior pentru a analiza spectrele de absorbție solară măsurată la rezoluție înaltă în locuri nepoluate, The Proffit cod de preluare a fost adaptat pentru a face față cu spectrele înregistrate la o rezoluție spectrală medie, cu un spectrometru Bruker Optics Vertex 80.
Fiind unul dintre instrumentele majore ale observatorului experimental numit OASIS (Observations of the Atmosfera by Solar Infrared Spectroscopy), acest instrument este dedicat studiului compoziției aerului în suburbiile Parisului. Măsurările exacte ale celor mai importanți poluanți atmosferici sunt esențiale pentru a îmbunătăți înțelegerea și modelarea proceselor de poluare a aerului urban. Situat într-o regiune urbană, OASIS permite monitorizarea poluanților cheie precum NOx, O3, CO și COV.
În acest capitol, este raportat un studiu de 5 ani de intercomparare cu măsurători la sol și prin satelit pentru O3 și CO, care demonstrează performanțele unui instrument bazat la sol cu rezoluție medie și, în special, confirmând capacitatea acestuia de monitorizare a ozonului troposferic.
Cuvinte cheie Calitatea aerului în megacitate, monoxid de carbon, spectroscopia IR, ozon, teledetecție, ocultare solară
SURSA EXTERNA
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectiv specific 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc, de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlul proiectului: TISA – Training-Inovare-Specializare-Adaptabilitate pentru întreprinderile din regiunile Vest și Nord Vest – POCU/227/3/8/118031
A4.6 : Centru de Resurse
Domeniu : Inovare Energie si Management de mediu
Tema de publicat : Energie și climă: o perspectivă globală
ABSTRACT
Încălzirea globală și tranziția energetică sunt două dintre cele mai importante provocări ale umanității. Acestea sunt probleme complexe de la sine și prin interconectarea pe care o au între ele. Scopul acestui capitol este de a prezenta o imagine integrată a acestor probleme, a conexiunilor lor și a unui număr de fapte științifice și istorice care ar trebui cunoscute înainte de a elabora scenarii pentru viitor.
Problemele legate de climă și energie sunt acum de rutină. Expresii precum gazele cu efect de seră, uleiul de vârf și încălzirea globală, pentru a numi câteva, au intrat în vocabularul nostru de zi cu zi. Cu toate acestea, abundența de informații face dificilă obținerea unei imagini globale a problemei. Aceste noțiuni sunt în mod notoriu interconectate, dar nu este întotdeauna ușor de spus cât de exact. Cum o listă exhaustivă a străzilor Parisului nu transmite cu ușurință o hartă a orașului, toate știrile despre climă și energie din lume nu arată neapărat cum se potrivesc.
SURSA
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectiv specific 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc, de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlul proiectului: TISA – Training-Inovare-Specializare-Adaptabilitate pentru întreprinderile din regiunile Vest și Nord Vest – POCU/227/3/8/118031
A4.6 : Centru de Resurse
Domeniu : Inovare Energie si management de mediu
Tema de publicat : Metode de estimare recursive pentru prognozarea iradierii solare pe termen scurt
ABSTRACT
Datorită economiilor moderne care se îndreaptă către o aprovizionare cu energie mai durabilă, generarea de energie solară devine o zonă de importanță capitală. Pentru a integra această energie generată în rețea, trebuie prevăzută iradierea solară, unde abaterile valorii prognozate implică costuri semnificative. Intermitența, frecvența ridicată și non-staționarul sunt caracteristici comune ale datelor de iradiere solară care au atras interesul a numeroși cercetători din diferite discipline. De fapt, metodele complexe bazate pe inteligența artificială au fost utilizate de obicei pentru a rezolva această problemă.
Cu toate acestea, nu au fost utilizate valori de referință adecvate pentru a justifica o astfel de utilizare. Obiectivul acestei lucrări este analizarea metodei Holt – Winters (HW) pentru a prognoza iradierea solară pe termen scurt (de la 1 la 6 ore). În conformitate cu cunoștințele noastre, această metodologie, care aparține familiei metodelor de netezire exponențială și este utilizată pe scară largă în aplicațiile din industrie, de la prognozarea cererii în lanțul de aprovizionare, până la prognoza de energie a încărcării de energie electrică, nu a fost complet exploatată în prognoza iradierii solare. În plus, în cazul în care precizia obținută prin metoda Holt – Winters nu este suficientă, totuși ea poate fi utilizată ca reper competitiv, având în vedere implementarea sa posibilă.
SURSA EXTERNA
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectiv specific 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc, de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlul proiectului: TISA – Training-Inovare-Specializare-Adaptabilitate pentru întreprinderile din regiunile Vest și Nord Vest – POCU/227/3/8/118031
A4.6 : Centru de Resurse
Domeniu : Inovare Energie si management de mediu
Tema de publicat : Analiza tehnică și ecologică a tehnologiilor parabolice în ceea ce privește energia solară (CSP)
ABSTRACT
Cu peste 100 de proiecte comerciale aflate în funcțiune sau în construcție la nivel mondial, energia solară concentrată (CSP) are potențialul de a juca un rol cheie în producția în masă a energiei electrice. În ciuda potențialului enorm, această tehnologie suferă de o serie de puncte slabe care sunt legate de intermitența și natura variabilă a resursei solare, ceea ce duce la factori de capacitate redusă și flexibilitate de operare.
Incorporarea sistemelor de rezervă a energiei oferă o soluție la aceste dezavantaje, ceea ce permite CSP să devină mai dispecer, mai eficient din punct de vedere al costurilor și să se integreze mai ușor în rețelele de energie existente. Sistemele de rezervă pot apărea sub formă de stocare a energiei termice (TES) sau combustibili auxiliari (în special gaze naturale, dar și cărbune, combustibil, biomasă solidă, biogaz, biometan și syngas).
Combustibilii auxiliari sunt de obicei integrați folosind cuptoare convenționale sau cazane, deși pot fi obținute eficiențe mai mari atunci când se utilizează turbine de gaz convenționale sau aeroderivative. Posibilitatea utilizării fluidelor de transfer de căldură (HTF) cu stabilitate termică mai mare (precum sărurile topite) ar permite integrarea sistemelor de rezervă a energiei într-o manieră mai eficientă și mai eficientă din punct de vedere al costurilor. În prezent se desfășoară o mare cantitate de cercetare și dezvoltare cu scopul de a concepe instalații CSP capabile să concureze cu alte resurse și tehnologii energetice. Această lucrare oferă o analiză critică a tehnologiilor CSP bazate pe colectoare solare cu parabolic prin intermediul solului
SURSA EXTERNA
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectiv specific 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc, de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlul proiectului: TISA – Training-Inovare-Specializare-Adaptabilitate pentru întreprinderile din regiunile Vest și Nord Vest – POCU/227/3/8/118031
A4.6 : Centru de Resurse
Domeniu : Inovare Energie si Management de mediu
Tema de publicat : Eroare la prognoza eoliană Model probabilistic folosind lanțurile Markov
ABSTRACT
Forțarea eoliană importanță destul de mare, de reconsiderare pentru integrarea cantităților de energie eoliană în rețeaua de electricitate. Distribuția de eroare a previziunii puterii eoliene (WPFE) poate avea un impact mare asupra produselor în prognozarea puterii eoliene.
Problema prognozei cu exactitate a energiei eoliene a primit o atenție deosebită în ultimii ani. Există întotdeauna unele erori asociate cu orice metodologie de predare. Prin urmare, este necesar ca operatorii de sisteme de transport (OTS) și participanții pe piață să înțeleagă aceste erori. WPFE are un rol important în calcularea rezervelor de sold ale sistemului. Ca urmare a primelor, WPFE are un impact economic important în costurile pieței.
În această lucrare, statisticile WPFE sunt examinate pentru sistemul de energie spaniol pe mai multe perioade. Se fac comparații între datele experimentale din anii diferiți și intervalele de producție. Forma densității probabilității WPFE (PDF) se schimbă semnificativ odată cu lungimea calendarului de prognoză și cu intervalul de producție a energiei eoliene. În plus, sursele de eroare și mărimile sunt analizate pentru a stabili principalele lor caracteristici. În cele din urmă, un model probabilistic al lanțului Markov (MC) este construit folosind aceste date WPFE pentru validare.
SURSA EXTERNĂ
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectiv specific 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc, de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlul proiectului: TISA – Training-Inovare-Specializare-Adaptabilitate pentru întreprinderile din regiunile Vest și Nord Vest – POCU/227/3/8/118031
A4.6 : Centru de Resurse
Domeniu : Inovare Industria Auto si Componente
Tema de publicat : Depozitarea energiei bazată pe baterii și ultracapacitor în sisteme regenerabile cu mai multe resurse
ABSTRACT
În acest studiu, generatorul eolian și sistemele fotovoltaice sunt asociate generatorului diesel pentru a furniza energie bus-ului DC.
Metodele de urmărire a punctelor maxime de putere sunt aplicate generatorului eolian și sistemelor fotovoltaice pentru a crește contribuțiile de energie regenerabilă și pentru a reduce consumul de combustibil. Interacțiunile dintre surse sunt studiate, iar caracteristicile dispozitivului de stocare sunt analizate în scopul de a alege o tehnologie de stocare adecvată. Interesul combinării ultracapacitoarelor cu bateria, ca dispozitive de stocare, este prospectat, iar numărul de cicluri este estimat prin utilizarea metodei de contorizare a ploilor. Banca testelor experimentale este proiectată într-o scară redusă, iar unele simulări și rezultate experimentale sunt prezentate și analizate.
Cuvinte cheie Baterie, convertor DC / DC, Generator diesel, Dispozitive de stocare a energiei fotovoltaice, Ultracapacitoare, Generare de energie eoliană
SURSA EXTERNA
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectiv specific 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc, de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlul proiectului: TISA – Training-Inovare-Specializare-Adaptabilitate pentru întreprinderile din regiunile Vest și Nord Vest – POCU/227/3/8/118031
A4.6 : Centru de Resurse
Domeniu : Inovarein Energie si management de mediu
Tema de publicat : Diferite implementări ale materialului pentru schimbarea fazelor pentru stocarea energiei termice
ABSTRACT
Această lucrare prezintă principalele metode disponibile pentru implementarea materialelor de schimbare de fază (PCM) în diferite aplicații de stocare. Prima parte este dedicată unei imagini de ansamblu ne exhaustive a diferitelor procese chimice utilizate pentru a dezvolta PCM stabil (cum ar fi microcapsularea, polimerizarea emulsiei sau policondensarea în suspensie, poliaditionarea, etc.) pe baza literaturii disponibile.
A doua parte tratează PCM stabilizat prin formă, dezvoltat dintr-o combinație intimă de o matrice polimerică și un element de modificare a fazei. Materialele capabile să includă mai multă energie termică, ca de obicei, sunt interesante, deoarece cresc inerția termică a sistemului care prezintă astfel avantaje. Eficiența energetică a clădirilor poate fi îmbunătățită, inclusiv PCM-urile care stochează și asigură entalpia de la o mână și fără nicio modificare semnificativă a temperaturii pe parcursul procesului de schimbare a fazei. Dacă faza solidă a PCM nu prezintă nicio problemă, nu este aceeași pentru faza lichidă care trebuie menținută mecanic la locul alocat. Mai mult, PCM în solid (și în plus în faza lichidă) nu are proprietăți mecanice care permit utilizarea lui ca material structural capabil să suporte sarcinile de încărcare. Această lucrare prezintă diferite metode de distribuire și menținere a PCM în matricea solidă termică.
Cuvinte cheie Material de schimbare de fază (PCM), Depozitare de energie, Depozitare de căldură, Eficiență energetică
SURSA EXTERNĂ
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectiv specific 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc, de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlul proiectului: TISA – Training-Inovare-Specializare-Adaptabilitate pentru întreprinderile din regiunile Vest și Nord Vest – POCU/227/3/8/118031
A4.6 : Centru de Resurse
Domeniu : Inovare in Procesarea alimentelor si a bauturior
Tema de publicat : Biorafinerii: o imagine de ansamblu asupra producției de bioetanol
ABSTRACT
Interesul crescând față de bioetanol a crescut presiunea asupra noilor scheme de producție și procesare a materiei prime. Culturile comestibile convenționale nu mai sunt interesante ca materii prime pentru producerea de bioetanol din cauza prețurilor și preocupărilor etice ale acestora; astfel, trebuie utilizate noi substraturi. Respectând aceste noi necesități, substraturile lignocelulozice, în principal deșeurile agricole și forestiere, par a fi o opțiune foarte interesantă pentru producția de bioetanol. Cu toate acestea, este necesar să rezolvați anterior mai multe limitări în procesarea lor.
Aceste limitări sunt în principal legate de pretratarea folosită în procesul de producție, deoarece această etapă este esențială pentru a face mai accesibile substraturile și pentru a crește concentrația de zaharuri fermentabile după hidroliza enzimatică. Selecția celor mai adecvate pretratări și a celor mai bune condiții de funcționare pentru punerea în aplicare a acestuia va duce la randamente mai mari de bioetanol, ceea ce face ca procesul să fie rentabil și mai competitiv cu alți combustibili lichizi. În această lucrare, este prezentată o imagine de ansamblu asupra conceptului de biorefinărie și a producției de bioetanol.
Cuvinte cheie Bioetanol, Biorefinărie, Lignocelulosic, Deșeuri
SURSA EXTERNĂ