Managementul strategic in organizatiile din industria creativa: Particularitati in luarea deciziilor strategice

 Procesul de management strategic este mult mai complicat in industriile creative decat in ​​cazul celor traditionale, deoarece trebuie sa se ia in considerare factorii suplimentari si functiile paralele atunci cand se implementeaza functiile clasice de gestionare: planificarea, organizarea, motivarea si controlul. Pentru adaptarea procesului complicat de gestionare a industriilor creative, un rol esential apartine unui sistem de luare a deciziilor pentru angajati, dovedit stiintific, logic, oportun si usor de inteles.In acest articol este analizat procesul strategic de rezolvare a problemelor din cadrul organizatiilor din industriile creative. Materialul urmareste imbunatatirea procesului decizional strategic in aceste organizatii prin aplicarea unor noi modele de proces decizional care sa ia in considerare caracteristicile specifice ale industriilor creative. Trasaturile specifice identificate sunt impartite in cinci grupe: inovatii continue; produse si procese unice; cererea dificil de estimat; continutul artistic al produsului; auto-gestionarea si si administrarea personalului.Studiile au indicat ca in organizatiile din indutria creativa decizia strategica este insuficient elaborata, avand la baza un sistem de punere in aplicare care se bazeaza in principal pe teoriile traditionale ale managementului organizational. Luand in considerare scopurile organizatiilor creative si influenta lor in comunitati, autorul considera ca principalul dezavantaj al sistemului de luare a deciziilor il constituie nerespectarea consecintelor decizionale si esecul evaluarii consecintelor dupa implementarea deciziei.

Inovarea si cresterea justificata pentru strategiile de inovare in Europa

Capacitatea de a inova si de a aduce inovarea cu succes pe piata este si va fi, fara indoiala, un factor determinant, crucial, al competitivitatii globale a natiunilor, in urmatoarea perioada. Exista o constientizare crescanda in randul responsabililor politici ca activitatea inovatoare este principalul motor al progresului economic si al bunastarii, precum si un factor potential in abordarea provocarilor globale in domenii precum mediul si sanatatea. Nu numai ca inovarea s-a mutat in centrul procesului de elaborare a politicilor economice, dar exista o constatare ca este necesara o abordare coordonata, coerenta, o „intreaga guvernare”. Multe tari membre ale OCDE (Organizatia de Cooperare Economica si Dezvoltare) au adoptat foi de parcurs nationale strategice pentru a incuraja inovarea si pentru a spori impactul sau economic. Chiar si tarile care s-au abtinut in general de la politica industriala activa in ultimii ani cauta acum noi modalitati de imbunatatire a mediului pentru inovare pentru a stimula productivitatea si cresterea economica. Statele Unite, de exemplu, au prezentat strategia ”Innovate America” ​​din 2005, iar  ”Agenda de la Lisabona” ​​a UE, initiata in 2000, a fost actualizata si consolidata.

In plus fata de progresele rapide ale descoperirilor stiintifice si ale cercetarii stiintifice in tehnologii cu scop general, cum ar fi TIC si biotehnologia, ritmul accelerat al inovarii este condus de globalizare.

Cercetarea si inovarea, strategice in dezvoltarea biotehnologiei marine

Utilizarea durabila a bioresurselor marine in moduri care sa creeze noi piete, sa genereze venituri si sa creasca ocuparea fortei de munca se inscriu in strategia de dezvoltare a domeniul biotehnologiei marine. Acest sector are prevazut un viitor optimist daca ne raportam la viitoarele cercetari si inovari prevazute in foaia de parcurs elaborata de Biotehnologia Marina (ERA-MBT), institutia care finanteaza cel de-al saptelea program-cadru pentru cercetare si dezvoltare tehnologica. Obiectivul ERA-MBT este de a sprijini dezvoltarea cercetarii si inovarii in domeniul biotehnologiei marine, care sa permita cresterea acesteia intr-o retea auto-sustinuta de intreprinderi.

Explorarea potentialului biodiversitatii marine a crescut, indicand faptul ca este o sursa bogata de compusi naturali noi. Unii dintre acesti compusi sunt deja utilizati in produsele alimentare, cosmetice, agricole, chimice si farmaceutice, dar diversitatea lor nu a fost complet caracterizata si utilizata. Exista oportunitati suplimentare pentru utilizarea bioresurselor oceanice pe pietele enzimelor industriale, alimentelor, cosmeticelor, biomaterialelor, bioprocesarii si dispozitivelor medicale. Foaia de parcurs pentru cercetare si inovare ERA-MBT subliniaza ca cercetarea si inovarea reprezinta o provocare stiintifica, tehnologica, economica si societala si, in acest scop, stabileste o agenda de cercetare si inovare in domeniul biotehnologiei marine pana in 2030. Sunt identificate cinci domenii tematice din care primele trei permit explorarea mediului marin, sprijinirea productiei si prelucrarii biomasei si contribuirea la inovarea si diferentierea produselor. Celelalte doua domenii tematice: sprijinirea si stimularea politicilor, furnizarea de tehnologii si infrastructuri generatoare, ofera fundatia esentiala pentru sustinerea cresterii in bioeconomie.

Strategia UE privind „cresterea albastra” incorporeaza biotehnologia marina in Strategia privind bioeconomia in Europa, recunoscand rolul sau de a contribui la indeplinirea provocarilor societale si a altor provocari cu care se confrunta Europa.

Mai multe despre cercetarea si inovarea in domeniul biotehnologiei marine aflati din urmatorul material.